Află ce mai facem
Cufarul cu Dichiseli
Check Google Page Rank

2013, îţi urez «pa»!/Despre SinguratateAş vrea să-i pot mulțumi lui 2013 c-a existat în viaţa mea.

În schimb îi mulţumesc c-a plecat.
A fost un an greu, nu cel mai greu per general dar cel mai greu de dus emoţional: m-a făcut praf.
Un an în care am plâns enorm, cel mai mult până acum.
Un an în care am pierdut “pâinea şi cuţitul” şi cu ocazia asta am aflat adevărata faţă a unora. Din nefericire, a acelor “unora” pe care-i credeam monolit.

2013 a fost un an care mi-a schimbat viaţa, încă nu-mi dau seama dacă în bine sau în rău. Zilele şi anii ce vor veni, faptele ce se vor întâmpla, îmi vor aduce dovada.Încă nu ştiu prea bine ce-o să fac cu toate cele întâmplate, sigur e că n-o sa le pun la naftalină. Din contră.

Ce-am aflat nou ? Nimic din ce nu ştiam în teorie. Însă practica- ca orice «practică» care se respectă- m-a mâncat de vie.

– Am înţeles că singurele lucruri care contează sunt cele care nu se pot plăti.
Mi-aş dori ca în 2014 să fiu mai puţin superficială şi să recunosc mai repede ipocrizia şi interesul în comportamentul oamenilor.

– M-am lămurit odată pentru totdeauna că iubirea chiar există. Nu împachetată ci nudă, demonstrată cu lacrimi, sânge şi durere. Există «întoarce şi obrazul celălalt». Am văzut cu ochii mei, am simţit cu inima mea.

– Mi-am reformulat din temelie noţiunile “familie” şi “prietenie”. În 2013 am aflat că familia te lasă când ţi-e greu şi prietenii te aruncă la coş pentru că adevărul tău nu este totuna cu adevărul lor.

– Am înţeles că frica este cel mai mare duşman pe care l-am avut vreodată. Frica, care a imbrăcat toate formele posibile: de la a sta într-o relaţie doar de teama singurătăţii şi până la frica pentru ziua de mâine doar pentru că «azi» nu se vede luminiţa de la capătul tunelului. Mi-aş dori să învăţ că «mâine» nu există şi că pot vedea luminiţa dacă port ochelarii potriviţi.

– Am înţeles că nu sunt pe neînlocuit. M-au uitat şi înlocuit oameni pentru care aş fi băgat mâna în foc c-o să-i am lângă mine şi în ziua de apoi. Noroc că expresia-i doar literară. Luată la modul propriu mulţi am fi nevoiţi să trăim c-o mână calcinată.

– Am înţeles că fericire e acolo unde nici cu gândul nu gândeşti: în zâmbetul femei obosite de griji care mi-a vândut o pâine, în mâna răcoroasă a copilului care mi-a întins o floare, în ochii bătrânului care mi-a povestit despre lumea lui, în grija străinului care mi-a schimbat roata la maşină, în mâncarea gătită de o bătrână guralivă, în aşternutul proaspăt cu miros de levănţică, în bluza alba pe pielea curată.
Am învăţat că o clipă de fericite poate şterge zile de necaz îmbibate în lacrimi.

2013, îţi urez «pa» și mulțumesc Domnului pentru tot ce am.

2014, aştept să-mi spui dacă 2013 a meritat dar sincer, mi-e şi teamă.

Oameni, La Mulți Ani ! Să aveţi noroc în toate, să aveţi grijă de voi şi de alţii. Pentru voi cum a fost 2013?

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

(20) (19) (15) (14) (13) (10) (10) (6) (6) (6) (6) (5) (5) (4) (4) (4) (4) (4) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1)