Află ce mai facem
Cufarul cu Dichiseli
Check Google Page Rank

Despre SinguratateIn momente de calm cu chef de introspectii, ma intreb retoric daca i-am ales pe barbatii importanti din viata mea sau m-au ales ei pe mine.
Nu ma refer strict la iubiti sau soti ci la toti impreuna, colegi, prieteni, amici, intr-un cuvant barbatii care mi-au influentat viata, mi-au schimbat cursul destinului, mi-au cizelat sau din contra, schimbat in rau caracterul si prioritatile.

Din toate amestecate si-a itit capul o intrebare care, functie de persoana la care o raportez, are un raspuns oarecare sau n-are deloc : ce-au vrut acei barbati de la mine ? in general, ce vor barbatii de la femei ?

In cuplu, cred ca barbatii vor curve in pat, doamne in societate, gospodine perfecte, cu personalitate, independente si neaparat feminine.
In contrapartida, femeile cauta barbati tandri, intelegatori, protectori, destepti, frumosi si devreme acasa.
Am o veste foarte proasta : si barbatii si femeile viseaza cai verzi pe pereti.

Ajunsa intr-un punct critic mai pun oleaca de gaz pe foc si spun din nou ca egalitatea sexelor este o tampenie dusa la extrem si de femei si de barbati.

In general, barbatii « cu cap » au anumite pretentii de la o femeie, tocmai pentru ca egalitatea asta atat de mult trambitata are niste limite.
Se face o confuzie regretabila intre egalitatea in drepturile civile si politice, dupa capul meu singura care conteaza, si egalitatea cautata cu orice pret doar de dragul « las’ ca-ti arat eu cine sunt si ce pot! »
Asa s-a ajuns la femei in armata care se bat cot la cot cu barbatii (« GI Jane » este cel mai prost film al lui Demi Moore si nu este doar un simplu film), femei halterofile sau practicante de box profesionist si football,  femei lucrand in mina si spargand piatra.
Nu ca n-ar putea, nevoia te invata sa poti orice. Dar sunt domenii care ar trebui sa ramana exclusiv masculine.
Egalitatea cautata cu orice pret este gaunoasa. Egalitatea nu inseamna asemanare.

In egoismul sau barbatul nu concepe competitia. Daca as fi inteles asta mai demult, de multa suferinta m-as fi scutit si pe mine si pe ei. In cuplu competitia de dragul competiei este un lucru rau.

Dupa despartiri si impacari si iar despartiri, analizand viata mea si a altora, cu mintea de acum pot sa spun ca singura egalitate benefica in cuplu este egalitatea responsabilitatii.
Asadar, pe langa cerintele de ordin moral si fizic necesare cand te insotesti cu cineva, asta ar trebui sa fie punct de referinta in decizia de-a ramane langa o persoana : cat este de responsabila in ce face si cum face.
Cat este de dispusa sa-si asume sarcini noi, sa tina cont ca « unu » se transforma in « doi ».
Pentru ca daca « doi » este o palarie mult prea mare, vai de femeia sau barbatul « locomotiva » cand relatia se multiplica in « trei » sau « patru ».

Adunand si tragand linie, uitandu-se de-a dreptul dar si prin vizor, o alta intrebare isi iteste coltii veninosi, ranjeste cu talent si scuipa cu venin, privind fix in ochii mei incercanati de femeie ajunsa la o varsta respectabila : « cu mintea de acum, ai vrea inapoi anii de atunci ? »

Si fara sa gandesc raspund DA, cu o conditie nenegociabila: viata sa-mi dea mai multe oportunitati de a alege, decat sa fiu aleasa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

(20) (19) (15) (14) (13) (10) (10) (6) (6) (6) (6) (5) (5) (4) (4) (4) (4) (4) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1)