Află ce mai facem
Cufarul cu Dichiseli
Check Google Page Rank

Despre zâne şi tractorişti/Despre SinguratateA venit Ziua Îndrăgostiţilor, a trecut Ziua Îndrăgostiţilor.

Să luăm partea plină a paharului: vânzătorii de ursuleţi înamoraţi şi inimi de pluş şi-au depăşit norma, s-au vândut tone de zambile şi şampanie ieftină, facebook-ul a duduit de declaraţii diabetice şi floricele.

Ele au roşit de plăcere, ei s-au îngălbenit de nervi stând la coadă până şi la ultima amărâtă de tonetă cu suc.

Iubirea trebuie celebrată fastuos măcar de ziua ei.

“Love story” este doar un film. Superb, emoţionant, tragic… dar este doar un film. Pe de-o parte. Pe de altă parte, poate nu degeaba se spune că Romeo şi Julieta s-au cunoscut, s-au îndrăgostit, s-au căsătorit şi deci s-au sinucis.

Asta mi-a venit în minte când, deghizată în Scufiţa Roşie (răcită fiind mi-am îndesat pe cap un fes roşu pe care l-am asortat cu cizme de cauciuc în ton) şi plimbând un coşuleţ cu merinde printr-un hipermarket, mi-a atras atenţia un cuplu.

Puţin trecuţi de 40 de ani.
El, bine legat şi posesor de burtă prosperă şi figură tipică de berist înverşunat.
Ea, mică şi îndesată, durdulie spre grăsună, cu oleacă de mustăcioara şi nici urmă de fard.
În gând am pus pariu cu mine- pe care l-am câştigat imediat- că doamna n-a trecut ever never pragul vreunui cabinet cosmetic.
Din coş, printre zeci de sticle, pungi şi punguliţe, pâini, ceapă şi un sac cu cartofi, se iţea un cap de băiat de vreo 5-6 anişori.

Doamna opintea din greu la căruţul cam pârdalnic şi cu viaţă proprie: doamna dorea spre dreapta, căruţul o lua spre stânga, în timp ce domnul soţ, fluierând irecognoscibil o melodie, consulta indiferent etichetele borcanelor cu murături şi arunca priviri pofticioase clientelor fâşneţe care cumpărau mai nimic şi te miri ce.

Trecând prin zona cu jucării, copilul începe să se agite spasmodic, întinde mâna către ceva şi strigă tare şi hotărât: Mami, vleau bici! Mamiiiiiii! Bici!

Doamna, smulsă brutal din citirea concentrată a listei cu cumpărături, priveşte în direcţia arătată de mânuţa silfidă şi-i spune peste umăr domnului soţ: “Aici e cel mai ieftin, şi-şi doreşte de mult. Tot vine ziua lui, ce zici?”

Răspunsul lui a meritat toţi banii prezenţi şi viitori investiţi în biciclete, triciclete şi alte “ete”:
” Mai bine tractor! Cu pedale! Azi la CEC depun 1 leu, mâine am tractorul meu! Dacă am tractor în casă, de necazuri nu-mi mai pasă! Lasă vraja şi ai grijă să nu uiţi de bere că iar se lasă cu circ!”

Dragostea trece. Prin stomac, prin furcile caudine ale rutinei, tentaţiilor şi încercărilor de tot felul.
Odată ajunşi în punctul ăsta tragi linie, aduni, pui virgulă dacă mai este cazul. Dacă nu, punct. Şi de la capăt.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

(20) (19) (15) (14) (13) (10) (10) (6) (6) (6) (6) (5) (5) (4) (4) (4) (4) (4) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1)