Află ce mai facem
Check Google Page Rank

despre singuratateMotto: “Din viata scapă cine poate”- Trainspotting.

Sunt fericita ca fac parte din generatia care a luat viata cu lingurita si a trait inocent si intens fiecare etapa.
M-am nascut in etapa de glorie a decreteilor, am venit pe lume la pachet cu toate problemele vremii, cu lipsuri si aspiratii inabusite din fasa.
Insa nu le-am simtit acut pentru ca nu cunosteam alta viata.
Am invatat sa doresc cu masura si sa apreciez la maxim dorintele implinite, asteptam cu sufletul la gura si nopti de insomnie darurile modeste puse de Mos Gerila sub bradul saracut impodobit cu bomboane fondante si ingerasi bucalati, dichisiti cu hartie creponata.

Zilele erau mai lungi, viata curgea altfel.
Si acum am in amintire mirosul manualelor noi cu pagini lipite, fosnetul uniformei apretate, penarul chinezesc burdusit cu de toate, emotia biletelului de amor ascuns in buzunarul secret al ghiozdanului. Colegul de banca imi ceruse prietenia….

Pe atunci citeam foarte mult. Primul abonament la biblioteca l-am facut pe la 9 ani, mi-am ales 2 nuvele anemice si am facut fata cu brio privirii de bufnita plesuva a bibliotecarei cvincvagenara, care-mi spunea cu tafna ca daca nu le fac retur peste 2 saptamani, imi face reclamatie la scoala. De frica, m-am apucat sa citesc de cum am ajuns acasa si le-am returnat in 3 zile.

Pe la 7 ani am descoperit iubirea. Fara sa inteleg ce si cum, priveam fascinata ore in sir „Alba ca Zapada” in alb-negru si-mi imaginam culorile rochitelor, altele la fiecare vizionare. Dupa ani si ani m-am lamurit ca sarutul salvator este doar poveste, ca Printul are mereu treaba pe alte ulite si marul nu-i decat un fruct bun de placinta chiar daca, din cauza lui, Adam si Eva au avut probleme serioase.

De multe ori gandesc ca daca Disney n-ar fi existat, viata noastra, a tuturor, ar fi fost mai saraca. In jocurile copilariei ne identificam cu personaje din desenele cu Disney, am iubit-o pe Cenusareasa si i-am urat visceral surorile, pe un var cu nas nefericit l-am poreclit Pinocchio, nume care-l insoteste si azi, la tampla sura.

Da, n-am ratat niciunul dintre jocurile copilariei.
Pana pe la 10 ani am participat la campionate de “sotron” si “de-a v-ati ascunselea”, prin clasa a V-a m-am emancipat cu “elasticul”, mai tarziu “frunza”.
Nu mai zic de jocurile de societate:  “Flori, fete sau baieti” sau mai intelectualul “TOMANAP”: Tari, Orase, Munti, Ape, Nume, Animale si Plante, in timp ce baietii mai rasariti impresionau fetele cu “lapte gros”.
Toate astea acompaniate de pauza publicitara: cand era distractia mai in toi eram trimisi in lumea larga unde se dadea pe ratie zahar, ulei, hartie igienica si orice.

Nu stiu daca jocurile m-au pregatit pentru viata; poate ca da, daca asta inseamna ca din joaca am invatat ca din cand in cand trebuie sa fac parte dintr-o gasca- pica gasca, pic si eu, se ridica gasca, sunt si eu pe acolo- sa ma bucur cand inving si sa plang de nervi cand iau bataie, uneori sa trisez, alteori sa fiu inselata, sa fiu ita din urzeala planurilor cu actiuni si reactiuni sau sa le coc singura.

De fapt, omul se joaca (intr-un fel sau altul) pe tot parcursul vietii. Cu mereu alte mize.

Anii au trecut, oameni de tot felul au intrat si iesit din viata mea, prea putine mai stiu despre prietenii  copilariei.
Este foarte trist sa nu ai cui spune “iti mai aduci aminte?”…
Din jocurile copilariei am mai invatat ca relatiile adevărate sunt muncite, intretinute, cu compromisuri facute cand trebuie.
Degeaba bagi laptele in frigider dupa ce s-a stricat.

Bunele obiceiuri au ramas. Cand am zile negre ma uit la Disney sau citesc cate ceva care-mi misca crusta depusa peste suflet.
Si constat cu surprindere ca iubirea mai are putere sa invinga.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

(19) (19) (14) (14) (13) (10) (7) (6) (6) (6) (5) (5) (4) (4) (4) (4) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (3) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1)