Visez la o iubire a la Sandra Brown

In vremuri demult apuse  – cand aveam timp si nervi – am citit operele memorabile ale Sandrei Brown. Era o furie a vremii cand toata lumea, de la vladica la opinca, citea furibund Sandra Brown, mai de-a dreptul, mai pe furis.

Nu mai stiu exact cate din cate, importante fiind invatamintele trase.

Un scurt rezumat al tuturor povestilor:

„Ele” sunt minunat de frumoase si naravase.  Poseda 90-60-90, par blond, buze senzuale, sani opulenti. Toate, adevarate. Vreau sa zic naturale.  Au pareri foarte proprii si personale de la care nu abdica nici torturate. Si cel mai important… sunt virgine. Toate. Unele au spre 35 de ani (in opinia mea macinata de pizma, au totusi un „ceva” nasol).

„Ei” sunt superbi si dati dracu. Muschi si atitudine. Pe la 35-40 de ani, trecuti prin ciur si darmon, au avut cate 1243 de gagici dar n-au iubit niciuna. Evident, au bani si functii. Sau sunt politisti.

Se produce intalnirea cosmica dintre personaje. Evident, apar scandalurile si panarama, ca sa fie si  oleaca de intriga, nu se facea sa execute sex din prima.

In fine, peste 200 de pagini „ele” cad lesinate de pasiune in bratele „lor”, se produce dezvirginarea, totul e genial de minunat din prima, se iau la primarie si prefectura, traiesc fericiti, sanatosi si la punga grosi (v-am mai zis ca „ei” au functii importante, bani, masina, bijuterii, acareturi, apartament cu gradina de zarzavat la bloc).

Dupa ani de sperante desarte, am inteles intr-un final motivul pentru care n-am intalnit asa un superb desi posed ceva calitati corespunzatoare (cosita smacuita cu perfect mousee 865, contur la buze si-o expresie tuguiata- va dau un pont, daca stai continuu mirata pari mai tanara- consum apa plata cu lamaie si ma exprim cu pardon):  mi-am pierdut prea de mult virginitatea.

Daca as sti sigur ca-i musai si neaparat, as reface-o si-as pastra-o cu sfintenie, ca mai bine să-mi para rau pentru ce-am facut decat pentru ce nu.

Asadar: Aducatorului recompensa!!!